Lemnul de foc

Odata ales semineul si dupa aceasta s-a montat, e important sa avem cateva cunostinte despre lemnul de foc pe care il vom folosi la incalzirea focarului.

Lemnul, cel mai antic material folosit de om, a fost mereu utilizat si la incalzire pe langa vasta utilitate in domeniul constructiilor.

E important ca lemnul de foc folosit la incalzirea semineelor sa fie taiat in anotimpul rece; se pastreaza in locuri uscate, aerisite natural; se taie in bucati de dimensiunea dorita adaptata la marimile focarului; se va tine cont de umiditatea acestuia care trebuie sa fie cat mai scazuta; un randament termic sporit au lemnele de esenta tare:fagul, stejarul, salcamul, care ard cu flacara mica si dureaza mai mult.

O mare atentie se acorda regimului de functionare al focarului care prescrie cantitatea maxima de lemne ce se poate consuma in unitatea de timp. O suprasolicitare va duce in primul rand la pericol de incendiu ale structurii externe datorita temperaturilor ridicate, la dizlocarea partilor componente ale focarului,etc. In general se recomanda un regim de circa 4-6 kg/ora, functie de capacitatea focarului si recomandarile producatorului.

In semineele construite in trecut se folosea pentru ardere turba, care degaja un miros urat iar dupa ardere rezulta o cantitate mare de cenusa.

Nucul:apartine familiei Juglandacee, foarte longeviv, trunchiul si coroana putand ajunge la inaltimi de 30 m. Coaja este de culoare gri si acest copac poate creste oriunde.Lemnul sau, foarte apreciat, este un combustibil optim si cand arde emana o aroma foarte intensa si de aceea se recomanda la coacerea painii si dulciurilor. Este foarte folosit la fabricarea mobilierului.

Stejarul:apartine familiei Fagacee si exista in mai multe variante. Lemnul sau este foarte apreciat si se utilizeaza pentru mobilier. In ardere este un combustibil optim deoarece arde lent mentinand flacara mullt timp.

Castanul apartine tot familiei Fagacee si are un lemn elastic si nu foarte greu. Se foloseste pentru constructia de popi. Nu este folosit ca lemnul de foc deoarece are o putere calorica foarte scazuta si face mult fum.

Fagul are lemnul greu si compact si pentru acest lucru este folosit ca si combustibil cu foarte bune performante calorice.

Laricele apartine familiei Pinacee, fiind un copac de inaltime mare care creste la altitudine ridicata. Frunzele sale sunt ascutite, de culoare verde deschis si reunite in manunchiuri-fascicule. Lemnul sau este tare dar nu se recomanda pentru sa faca parte din lemnul de foc deoarece face mult fum si murdareste rapid cosul.

Plopul apartine familiei Salicacee, existand doua specii: plopul alb si plopul negru-tinand cont de coloritul coroanei.Nu este recomandat pentru incalzirea semineelor, lemnul de foc fiind usor, elastic, arde foarte repede si nu degaja multa caldura.

Ulmul face parte din familia Olmacee. E un arbore impozant care ajunge la 35 m inaltime, coroana este de culoare bruna, frunzele de circa 15 cm cu marginile zimtate. Lemnul sau este de esenta tare, arde lent si are o putere calorica ridicata.

Ciresul apartine familiei Rosacee. Frunzele au marginile zimtate si nervuri puternice. Este folosit la mobilier si are bune performante calorice.

Bradul apartine familiei Pinacee, clasa Conifere.Exista circa 90 de specii diferite. Lemnul sau este un combustibil de performante medii, care arde cu scantei puternice. Este recomandat lemnul de foc la coacerea alimentelor intrucat este foarte aromat.

Daca se considera puterea calorica a carpenului ca fiind 100%, atunci alte esente de lemn au urmatoarele procente din cea a carpenului: stejar=99%, artar=91%, fag=89%, mesteacan=86%, tei=80%, salcie=71%, brad=70%, arin=67%, plop=65%. Sunt preferate esentele tari care au bun randament termic si o durata indelungata de ardere.

Este total contraindicat sa se utilizeze in seminee lemnul de foc obtinut din recuperari, cum sunt traversele de cale ferata si stalpii de lemn de la retelele de telegraf sau curent. Aceste materiele imbacsesc si infunda rapid cosul de fum si prezinta riscul de emanatii de gaze toxice.

Este important sa se utilizeze in seminee lemne uscate. Nu numai ca lemnul umed arde rau, dar el impiedica degajarea caldurii si antreneaza gudroane care ancraseaza hornul. Suficient de uscat, lemnul de foc se aprinde usor si arde fara a emana mirosuri grele. Lemnul verde, proaspat taiat, este inutilizabil drept combustibil in seminee.

Pentru a favoriza uscarea lemnului, este de preferat ca acesta sa fie spart in bucati mari. Durata minima de uscare este de la 18 luni pana la 2 ani, functie de conditiile de depozitare.